Vrancea Roşie şi Ţinutul Putnei în faţa Istoriei 1944-1964

          Vrancea Roşie şi Ţinutul Putnei în faţa Istoriei 1944-1964 înfăţişează lumea vrânceană în primele două decenii de la instalarea regimului comunist.

            În această carte, cititorul va găsi date prezentate cronologic, legate de dezvoltarea demografică, împărţirea administrativ teritorială, conducerea administrativă sau aspecte esenţiale din viaţa economică sau social-culturală. Prezentarea evenimentelor pe plan naţional a fost realizată în întrepătrunderea cu evenimente locale.

            După august 1944, România devine stat ocupat de armata sovietică, iar Focşanii, aşezat de istorie în „calea răutăţilor” – în zona strategico-militară „Poarta Focşanilor”, de care se vorbeşte şi astăzi, devine una din cele mai puternice garnizoane sovietice din ţară. Întreaga viaţă social-politică şi economică, culturală, intră sub controlul atent al Comisiei Aliate de Control. În fiecare judeţ al ţării funcţiona o asemenea comisie de supraveghere din partea ocupantului militar.

            Treptat, puterea politică a fost preluată de comunişti. Lucrarea prezintă radiografia partidelor politice existente în judeţul Putna, până la 6 martie 1945, când guvernarea statului cu acordul lui I.V. Stalin, este încredinţată dr. Petru Groza, în calitate de prim ministru.

            Partidul Muncitoresc Român, la acea vreme, avea un aliat de nădejde „Frontul Plugarilor”, condus de către dr. Petru Groza şi foştii membrii ai „Diviziei Tudor Vladimirescu”, constituită de comunişti în realizarea obiectivului de lichidare a proprietăţii moşiereşti şi pregătirea cadrului legislativ şi organizatoric pentru înfăptuirea colectivizării după modelul sovietic. Între 1945-1946, marile proprietăţi funciare au trecut, în baza unei legislaţii, în proprietatea statului; pământul rezultat va fi folosit la împroprietărirea ţăranilor săraci, la realizarea viitoarelor întovărăşiri ţărăneşti, paşi importanţi pentru înfiinţarea Gospodăriilor Agricole Colective şi a Gospodăriilor Agricole de Stat – „a marii proprietăţi socialiste.”

            Prezentând dosare relevante pentru acest proces, cititorii vor avea ocazia să întâlnească informaţii legate de zona, comuna sau locuitorii comunităţii respective.

            Între 1958-1962 s-a declanşat un semnificativ val de arestări ale ţăranilor revoltaţi din ţară şi din Vrancea, ridicaţi împotriva colectivizării şi a unor intelectuali de frunte ai ţării (filozofi, scriitori, jurişti, jurnalişti).

            În Vrancea s-au declanşat importante revolte ţărăneşti, anticomuniste. În 1949-1950 a avut loc revolta ţăranilor din zona Panciu („Paragină şi Timaru”), urmată de revolta ţăranilor de la Bârseşti (1950) care a cuprins un număr mare de participanţi şi susţinători din 19 comune vrâncene şi a celor de pe Valea Râmnicului. În zona de şes a judeţului s-a declanşat revolta de la Suraia (1958) şi simultan are loc înăbuşirea în sânge a revoltei ţăranilor de la Vadul Roşca (comuna Vulturu).

           Folosind puţinele documente rămase de la secţia GOSCOL a Sfatului popular raion Focşani, am reconstituit perioada înfiinţării întovărăşirilor şi apoi a primelor gospodării agricole colective din raioanele Focşani, Panciu, Adjud şi Vrancea.

Cezar CHERCIU