Oraşul Galaţi în perioada 1918-1948:
Activităţi politice, priorităţi edilitare, iniţiative culturale

          Lucrarea de faţă a fost susţinută ca teză de doctorat, în iulie 2021, în cadrul Şcolii Doctorale de Ştiinţe Socio-Umane a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, reprezentând o nouă etapă în maturizarea profesională a d-lui Valentin Bodea, valoros absolvent al studiilor de licenţă şi masterat în cadrul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie a universităţii gălăţene.

           Lucrarea îşi propune „să detalieze momente din istoria oraşului Galaţi în perioada 1918–1948, insistând pe trei mari dimensiuni: politică, administraţie locală şi cultură”. Analiza autorului vizează să evidenţieze „continuităţile şi rupturile dintr-o epocă relativ scurtă, dar cu importante transformări, pe toate planurile, după fiecare dintre marile evenimente globale ale perioadei: Primul Război Mondial, marea criză economică, al Doilea Război Mondial”. Astfel, dl. Bodea studiază „istoria locală a Galaţilor în perioada 1918–1948, punând accent pe felul în care elitele politice, administrative şi culturale gălăţene au activat pentru a asigura dezvoltarea oraşului, care încerca să îşi găsească şi regăsească locul într-o Românie în transformare”.

           În acest context, două dintre punctele importante ale volumului de faţă sunt detaşarea de economie şi accentul pus pe rolul elitelor româneşti în administrarea oraşului în perioada interbelică şi în primii ani postbelici. Cu referire la această detaşare de economie, sunt de acord cu observaţia că oraşul Galaţi este privit în istoriografie îndeobşte drept o anexă a portului şi a Dunării. Dl. dr. Bodea se îndepărtează de această tradiţie, plasând în centrul cercetării sale oraşul, cu realităţile sale politice, administrative, sociale sau culturale. La fel de relevantă este detaşarea de minorităţi. Istoricii au insistat, din diferite motive, asupra moştenirii multiculturale a Galaţilor, un oraş cu influente comunităţi de etnici greci, evrei sau italieni. Valentin Bodea arată, convingător, că în perioada interbelică elitele ce au determinat direcţiile de dezvoltare ale oraşului şi care şi-au pus amprenta asupra situaţiei sale politice, economice sau culturale au fost, predominant, cele româneşti.

           Lucrarea d-lui Valentin Bodea este construită pe baza a trei tipuri principale de surse: documente de arhivă (păstrate în egală măsură la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Galaţi şi la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”), presă locală (gazete şi publicaţii culturale interbelice) şi diverse broşuri şi volume publicate de autorităţi sau fruntaşi din Galaţi. Din toată această materie primă, autorul reuşeşte să culeagă o sumedenie de detalii, multe dintre ele puţin cunoscute sau complet neştiute. Astfel, la nivel informaţional dl. Bodea are, cu certitudine, o mare contribuţie la mai buna cunoaştere a unor episoade din trecutul oraşului Galaţi. Şi istoriografia este relativ bine trecută în revistă: autorul utilizează majoritatea volumelor, studiilor şi articolelor ce discută diferite aspecte din istoria oraşului Galaţi în perioada 1918–1948. Fie că vorbim de cercetările preotului Eugen Drăgoi, preocupat de situaţia eparhiei Dunării de Jos, de contribuţiile de istorie a învăţământului ale lui Ion Cioroiu, de cele de istorie politică ale lui Florian Banu sau ale Ramonei-Elena Cordeanu sau de volumul dedicat istoriei poliţiei de Adrian Pohrib, dl. Bodea ştie să valorifice toate aceste materiale istoriografice şi să îşi raporteze propriile analize la ceea ce se cunoaşte deja despre istoria localităţii.

Constantin ARDELEANU