Moşia Balta Brateşului din Ţinutul Covurlui (1448-1847)

          Istoria oraşului Galaţi, reşedinţa fostului ţinut Covurlui, este strâns legată de existenţa cursurilor de apă Dunărea, Siretul, Prutul şi Chineja, dar şi a lacurilor Brateş şi Cătuşa.

           Lacul Brateş a fost unul din cele mai mari din România, fiind situat în sud-estul Moldovei, în apropierea municipiului Galaţi şi în zona de confluenţă a Prutului cu Dunărea.

           În acest spaţiu geografic şi istoric cuprins între Dunăre, Prut şi Pruteţ, s-au derulat de-a lungul secolelor o serie de evenimente cu implicaţii semnificative în plan social, economic, politic şi militar. Iată de ce considerăm oportun acest demers al nostru de a prezenta istoria Bălţii Brateş de la ţinutul Covurlui, aşa cum a fost ea rânduită cu ajutorul documentelor, dar şi al hotărârilor instanţelor de judecată.

           Manuscrisul nr. 533, editat integral în lucrarea de faţă, reprezintă Condica nr. XII, alcătuită de un copist în Arhiva Mitropoliei Moldovei, după iunie 1847, cuprinzând „Documentele moşiei Balta Brateşului din Ţinutul Covurluiului, proprietate a Sfintei Mitropolii, prescrise în Condica de faţă spre îndeplinirea Artic. 8 din Aşezământul statornicit în anul 1844”.

           Păstrat la Arhivele Naţionale ale României din Bucureşti, în Colecţia Manuscrise, Manuscrisul nr. 533, alături de alte documente ale mitropoliei Moldovei şi nu numai, a fost transferat în anul 2012, la Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale.

           Opisul sau „Registrul” din acest manuscris cuprinde 16 documente, considerate de copist, probabil, documente principiale, începând cu ispisocul de la 15 iulie 1448.

           Parcurgând întregul manuscris, constatăm că un număr de 16 documente este completat de încă 13, la fel de importante pentru istoricul Bălţii Brateş; sunt documente folosite de toţi cei care doreau să dovedească faptul că stăpâneau de drept moşii în Balta Brateş, dar mai cu seamă de familia boierilor Cernăteşti care se sprijinea pe moştenirea bătrânilor lor, Cernat ploscariu şi fratele său Şteful.