Istoria Mitropoliei Proilaviei (Brăilei) şi a vechii Episcopii a Hotinului

          Primul studiu istoric despre Mitropolia Proilaviei este publicat de Arhiereul Veniamin (Vasile) Pocitan în revista „Şcoala şi Biserica” (1900), revistă condusă de profesorul de religie Dumitru Stănescu; va continua cercetările ştiinţifice asupra acestui subiect, rezultatul concretizându-se prin publicarea lor, în perioada anilor 1931-1933, sub titlurile generice, Istoria Mitropoliei Proilaviei (Brăilei) şi Vechea Episcopie a Hotinului.

           Nu a fost singurul cercetător care s-a ocupat de acest subiect; putem aminti aici pe arhiereul Ghenadie Enăceanu, arhiereul Melchisedec Ştefănescu [primul Episcop al Episcopiei Dunării de Jos (1864-1879)], ÎPS dr. Casian Crăciun al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, ÎPS Gherasim Cristea al Râmnicului, prof. pr. Mircea Păcurariu, pr. Eugen Drăgoi, Nicolae Iorga, Ştefan Berechet, Iustin Ştefan Frăţiman, Dumitru Russo, Petre Ş. Năsturel, Constantin C. Giurescu, Mădălina Catrinel Banciu, Ionel Cândea.

           Îndemnat de „o seamă de preoţi şi studenţi în teologie, doritori de a cunoaşte această chestiune”, arhiereul dr. Veniamin Pocitan adună într-un volum, sub titlul Istoria Mitropoliei Proilaviei (Brăilei) şi a Vechii Episcopii a Hotinului, parte din textele publicate în revista Patriarhiei, „Biserica Ortodoxă Română”. Pentru o cât mai bună receptarea a textului, alcătuieşte o hartă a Moldo-Vlahiei (sec. XV-XIX), consemnând teritoriile aflate sub autoritatea canonică a Mitropoliei Proilaviei şi a Episcopiei Hotinului.

           Arhiereul dr. Veniamin Pocitan acordă o atenţie deosebită înfiinţării celor două eparhii, a jurisdicţiei administrativ-bisericeşti, a activităţii mitropoliţilor şi episcopilor, precum şi a situaţiei politico-militare prin care au trecut Principatele dunărene în secolele XVII-XIX.

           De remarcat faptul că un teritoriu din oraşul Galaţi şi anume „valea din mahalaua Bădălan, despre malul Dunării”, făcea parte din Mitropolia Proilaviei.

           Un capitol aparte din excursul istoric este dedicat vieţii, dar mai ales activităţii culturale a episcopului Amfilohie (1767-1780), „singurul episcop român cunoscut sub numele de Hotiniul”.

           Studiul de faţă, cu subtitlul Introducere, a fost considerat de autor o „broşură” care va fi „completă numai atunci când se vor publica actele şi documentele referitoare la această Mitropolie – dacă se vor mai fi păstrând în arhivele Patriarhiei ecumenice de la Constantinopole şi în arhivele ruseşti”.

Cristian-Dragoş CĂLDĂRARU