Sari Saltuk Baba

           Oraşul Babadag se află  la răspântia întâlnirii a două comunităţi, cea română şi cea a turcilor veniţi din Anatolia, care împreună au creat un concept comun bazat pe relaţii interumane de respect, încredere, ospitalitate şi bună vecinătate, sub spiritul lui Sarî Saltuk Baba, derviş musulman despre care turcologul francez Jean Deny apreciază pe bună dreptate că aparţine, deopotrivă, de soborul sfinţilor musulmani şi de cel al sfinţilor creştini.

           Pentru  cei de religie musulmană din Dobrogea şi mai ales pentru etnia turcă, oraşul Babadag reprezintă Mecca spirituală şi istorică, numele ei fiind legat de momentul descălecării lor pe acest pământ şi al  aşezării de mai târziu al turcilor osmanlâi veniţi din Balcani şi Anatolia, precum şi actele de nobleţe şi credinţă transmise de acest erou legendar, Sarî Saltuk, daruri lăsate de Allah şi transmise din generaţie în generaţie.

           Cartea jurnalistului şi scriitorului turc Şefik Kantar oferă prilejul de a face o incursiune, fie ea şi succintă, pe firul desprins din caierul de legendă şi adevăr al unei  personalităţi marcante a Islamului Turc de factură sufită, care poartă cu el, peste timp, nestemata iubirii ca o desăvârşire umană. Cartea Sarî Saltuk Baba. Un sfânt musulman în Dobrogea este darul scriitorului Şefik Kantar oferit tuturor celor care doresc să cunoască şi să desfacă misterele unei culturi despre care se cunoaşte prea puţin, al unor enigme uneori controversate, este un abecedar oferit cititorilor de la mic la mare.

           Întreaga lucrare este străbătută de spiritul toleranţei, însuşire pe care fiecare popor trebuie să o aibă pentru a supravieţui şi a renaşte permanent.

Gülten ABDULA-NAZARE

          Ceea ce ni se propune în cartea pe care urmează să o citiţi este descoperirea unei personalităţi a istoriei universale, prea puţin cunoscută, care îmbogăţeşte, alături de figuri mult mai celebre, precum exilatul Ovidiu, Sfântul Andrei, Alexandru cel Mare, hatmanul Mazepa, galeria unor străini care au creat Istorie şi care au intrat în contact cu meleagurile noastre, cu locuitorii băştinaşi, strămoşi ai românilor sau chiar români…

           Într-un fel, tocmai aura de legendă şi de mit care îl înconjoară pe Sari Saltuk Baba îl poate face mai atractiv pentru un scriitor. Un sfânt musulman care omoară un dragon, care este asimilat, suprapus ca imagine, popular, cu mai mulţi sfinţi creştini, printre care Sfântul Nicolae şi, deloc surprinzător după povestea cu balaurul, cu Sfântul Gheorghe, un călător, probabil şi un iscusit politician şi diplomat, un simbol al unităţii culturale turce, din Asia Centrală până în Balcani, un înţelept, dacă nu putem spune chiar un filosof în termenul care este acceptat astăzi sau de-a lungul istoriei, plecând de la vechii greci, iată… Omul, un alt fel de Nastratin Hogea, pe care şi românii şi-l pot asuma ori revendica, în spiritul toleranţei etnice şi religioase, simbol al armoniei, chiar în aceste zile în care s-a discutat aprins pe marginea construcţiei unei moschei importante în Bucureşti.

           Mort cândva, între anii 1297 şi 1298 d.Hr. (anul 1293, după alte surse), Sari Saltuk Baba, pe numele său real Şerif Hizir, se naşte pe la începutul secolului al XIII-lea, la Sinop, tatăl său fiind probabil un conducător important. Ajunge să cunoască foarte multe limbi străine, mai mult sau puţin bine, probabil şi româna veche, dar şi religiile zonelor unde a propovăduit Islamul (din Gruzia până în Dobrogea, via Anatolia şi Rumelia).

           Este cel care a întemeiat, împreună cu un număr de câteva mii de turci selgiucizi şi familiile lor, cea mai veche aşezare turcească de pe teritoriul Dobrogei: Babadagul de azi! Istoriceşte, în anul 1246, după puternica ofensivă a mongolilor în Anatolia, odată cu moartea lui Gyaseddin Keyhüsrev al II-lea, între fiii săi Izzedin Keykavus al II-lea, Kiliçarslan al IV-lea şi Alaeddin Keykubad al II-lea se naşte o dispută pentru tron. Izzedin Keykavus, care este înfrânt în acest conflict, se refugiază împreună cu apropiaţii săi la împăratul bizantin, Mihail al VIII-lea Paleologul. Acesta din urmă, la cererea lui Keykavus de a-i oferi un teritoriu, îi oferă ţinutul Dobrogei, care pe atunci era mai puţin locuit. Astfel, între anii 1263-1264, o populaţie însemnată de turcmeni din zona Iznik şi Izmit, trecând prin Rumelia, se stabilesc în Dobrogea. Iar în fruntea acestor turcmeni se afla Sari Saltuk. Româneşte, un alt fel de descălecător!

A.G. SECARĂ - Halibei